Psihoterapeut Bacau http://www.psihoterapeut-bacau.ro Cabinet Individual de Psihologie Mihoc Maria Estela - Bacau Fri, 03 Aug 2018 20:34:29 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=4.9.8 http://www.psihoterapeut-bacau.ro/wp-content/uploads/2016/08/cropped-Psiholog-Psihoterapeut-1500-32x32.jpg Psihoterapeut Bacau http://www.psihoterapeut-bacau.ro 32 32 http://www.psihoterapeut-bacau.ro/wp-content/plugins/squirrly-seo/view/css/feed.css Traumele copilariei – Impactul asupra vietii adulte – Scorul ACE http://www.psihoterapeut-bacau.ro/traumele-copilariei/ Tue, 01 May 2018 08:26:11 +0000 http://www.psihoterapeut-bacau.ro/?p=2585 Traumele copilariei. Introducere

In anii 1990, Vincent Felitti (Kaiser Permanente) si Robert Anda (Center for Disease Control and Prevention) initiaza un studiu privind traumele copilariei, studiu ale carui rezultate s-au dovedit a fi revolutionare.Studiul reprezinta una din cele mai mari investigatii facute vreodata in ceea ce priveste abuzul si neglijarea copilului si efectele acestora pe parcursul vietii. Rezultatele cutremuratoare ale studiului au dat nastere la peste 50 de articole stiintifice si peste 100 de conferinte si prezentari care ...

Articolul Traumele copilariei – Impactul asupra vietii adulte – Scorul ACE apare prima dată în Psihoterapeut Bacau.

]]>

Traumele copilariei. Introducere

traumele copilariei

In anii 1990, Vincent Felitti (Kaiser Permanente) si Robert Anda (Center for Disease Control and Prevention) initiaza un studiu privind traumele copilariei, studiu ale carui rezultate s-au dovedit a fi revolutionare.Studiul reprezinta una din cele mai mari investigatii facute vreodata in ceea ce priveste abuzul si neglijarea copilului si efectele acestora pe parcursul vietii. Rezultatele cutremuratoare ale studiului au dat nastere la peste 50 de articole stiintifice si peste 100 de conferinte si prezentari care se concentreaza asupra prevalentei si consecintelor experientelor infantile traumatizante.

 

Ce sunt experientele infantile traumatizante ?

Experientele infantile traumatizante sunt acele experiente care perturba dezvoltarea normala a unui copil. Includem in aceasta categorie experientele de abuz (psihic, fizic, sexual), de neglijare (fizica, emotionala), precum si toate acele experiente traite intr-un mediu de crestere disfunctional, care prin natura lor afecteaza dezvoltarea normala (violenta domestica in familie, prezenta unui parinte bolnav mintal sau dependent de consum de substanta, lipsa parintelui datorita incarcerarii, separarea de parinte, etc.)

Cat de comune sunt experientele infantile traumatizante?

Prima concluzie cutremuratoare a acestui studiu a fost ca traumele copilariei sunt mult mai frecvent intalnite decat ne-am putea inchipui. Conform graficului de mai jos, 28 din 100 de copii sunt abuzati fizic, 26 din 100 de copii traiesc intr-un mediu familial in care exista abuz de substanta, 23 din 100 de copii se confrunta cu lipsa unui parinte, 20 din 100 de copii sunt abuzati sexual, 19 din 100 de copii traiesc intr-un mediu in care exista patologie mintala, 14 din 100 de copii sunt neglijati emotional, 12 din 100 de copii traiesc intr-un mediu violent, 10 din 100 de copii sunt abuzati emotional, 9 din 100 de copii sunt neglijati fizic, iar 4 din 100 de copii au un parinte incarcerat.

Abuz fizic

28%

Abuz de substanta in familie

26%

Lipsa unui parinte

23%

Abuz sexual

20%

Tulburare mintala in familie

19%

Neglijare emotionala

14%

Violenta domestica

12%

Abuz emotional

10%

Neglijare fizica

9%

Parinte in inchisoare

4%

Studiul a evidentiat ca mai putin de jumatate din populatia infantila este lipsita de experiente infantile traumatizante si ca aproape un sfert din populatia infantila traieste cate 4 sau mai multe tipuri de experiente infantile traumatizante. (Doar 36 din 100 de copii nu traiesc nicio experienta infantila traumatizanta, in timp ce 26 din 100 de copii traiesc un anumit gen de experienta traumatizanta, 15 din 100 de copii traiesc 2 tipuri de experiente infnatile traumatizante, 9 copii din 100 traiesc 3 experiente infantile traumatizante, iar 12 din 100 de copii traiesc cate 4 sau mai multe experiente infantile traumatizante). Este de remarcat faptul ca 2 din 3 persoane au trait cel putin 1 experienta infantila traumatizanta, in timp ce 1 din 5 persoane au trait 3 sau mai multe experiente infantile traumatizante.

0 experiente traumatizante

36%

1 experienta traumatizanta

26%

2 experiente traumatizante

15%

3 experiente traumatizante

9%

4 sau mai multe experiente traumatizante

12%

Care sunt efectele experientelor infantile traumatizante?

Cea de-a doua concluzie cutremuratoare a acestui studiu a fost ca traumele copilariei au un efect considerabil asupra starii de sanatate fizica si psihica ulterioara, ele constituindu-se in buni factori predictori ai riscului de imbolnavire psihica si fizica. Expunerea la experiente infantile traumatizante creste riscul pentru aparitia ulterioara a tulburarilor de invatare, a problemelor emotionale, a chestiunilor legate de dezvoltare si a problemelor de sanatate pe termen lung.

Raspunsul de stres generat de experientele infantile traumatizante

Orice experienta traumatizanta reprezinta un stres, stres la care organismul reactioneaza printr-un raspuns specific. Cercetarile extensive din domeniul biologiei stresului au demonstrat ca activarea excesiva si/sau prelungita a raspunsului de stres la copil poate avea consecinte dezastruoase la nivelul structurilor sale cerebrale. Astfel, in creierul in formare al copilului, unele arii cerebrale devin marite in volum (fata de valorile de referinta), in timp ce altele scad in volum. Aceste modificari structurale vor afecta pentru tot restul vietii functiile deservite de structurile cerebrale in cauza.

Poti vedea in imaginea de mai jos creierele a doi copii cu varsta de 3 ani. Creierul din stanga este al unui copil crescut in conditii normale, iar cel din dreapta este al unui copil crescut in conditii de neglijare severa. Masa cerebrala este reprezentata in gri iar golurile intracraniene in negru. Poti observa cum creierul copilului neglijat prezinta atrofieri considerabile ale unor arii.

 

Efecte asupra starii de sanatate psihica

Stresul toxic experimentat de copiii mici poate genera schimbari permanente in structura si functiile creierului lor. Plasticitatea crescuta a creierului la varste mici il face in mod particular sensibil la influentele chimice. Exista numeroase dovezi ca nivelurile inalte si persistente ale hormonilor de stres pot perturba arhitectura creierului in formare. Stresul cronic va modela intr-un mod particular creierul, determinand hipertrofii si hiperactivari la nivelul amigdalei, al cortexului orbitofrontal), precum si atrofii la nivelul hipocampului si cortextului prefrontal medial.

Perturbarea procesului de dezvoltare normala a arhitecturii creierului se poate manifesta in numeroase feluri, creand o fundatie slaba pentru intreaga evolutie a individului. Ne referim aici la procesele de invatare, functionare executiva, reglare emotionala si comportamentala:

– hiperactivitatea amigdalei va genera un raspuns de stres hiperresponsiv, generand mai multa anxietate (Cu alte cuvinte, individul va avea un potential crescut pentru a dezvolta stari de frica si anxietate pe parcursul vietii.)

– atrofia cortexului prefrontal va determina un autocontrol mai redus

– atrofia hipocampica va reduce neurogeneza hipocampala, capacitatile mnezice, capacitatile de discriminare a conditiilor de pericol si de siguranta si de control a dispozitiei (Intrucat hipocampul are printre altele si rolul de reglare a dispozitiei, atrofia sa va duce la dificultati de reglare a anxietatii)

– cu alte cuvinte, datorita stresului prelungit generat de experientele infantile traumatizante, structurile cerebrale vor fi afectate astfel incat starile anxioase vor aparea mult mai usor, iar capacitatea individului de a controla aceste stari va fi mult redusa.

Asadar, arhitectura alterata a creierului ca raspuns la stresul toxic poate explica asociatia puternica dintre experientele traumatizante infantile si problemele ulterioare in dezvoltarea abilitatilor lingvistice, cognitive, socio-emotionale, toate fiind indisolubil legate in circuitele nervoase ale creierului in dezvoltare.

Reglarea emotionala este una din ariile profund afectate in urma experientelor infantile toxice. Copilul traumatizat va deveni un adult ale carui structuri cerebrale vor favoriza aparitia facila a starilor emotionale perturbatoare (anxietate) si vor ingreuna in acelasi timp reglarea / autocontrolul acestor stari. Cu alte cuvinte, datorita hiperactivitatii amigdalei, individul va avea pe parcursul vietii un potential crescut pentru a dezvolta stari de anxietate, iar datorita atrofierii hipocampului, va avea dificultati in a regla aceasta anxietate. (= potential de dezvoltare a anxietatii peste medie si potential de autocontrol al emotiilor sub medie)

Efecte asupra starii de sanatate fizica

Cand raspunsul de stres se declanseaza in continuu sau este activat de factori multipli, acest lucru poate genera o acumulare cumulativa care costa starea de sanatate fizica si mintala a individului pentru intreaga viata. Cu cat sunt mai traumatizante experientele infantile, cu atat este mai mare riscul pentru intarzieri developmentale, si probleme de sanatate ulterioare, incluzand boli cardiace, diabet, abuz de substanta si depresie. Practic, cu cat mai mare este scorul ACE, cu atat mai mare este riscul de a dezvolta tulburari cronice precum boli cardiace, de plamani, depresie si cancer.

Stresul toxic din copilarie este cauza perturbarilor fiziologice care persista la maturitate si conduc catre boala, chiar si in absenta unor comportamente ulterioare care sa duca la boala. De exemplu, manifestarile biologice ale stresului toxic pot include alterari ale functiei imune si cresteri masurabile ale markerilor inflamatori, despre care se stie ca sunt asociati cu rezultate proaste privind starea de sanatate, precum boli cardiace, hepatite virale, cancer de ficat, astm, boli pulmonare obstructive, boli autoimune, dentitie proasta, depresie. Deci stresul toxic nu este doar un factor de risc pentru mai tarziu, dar este si o sursa directa de afectare biologica sau perturbare care poate avea consecinte pe viata, indiferent de circumstantele care apar ulterior in viata. In aceste cazuri, stresul toxic poate fi vazut ca precipitant al memoriei biologice.

Cercetarile din ultimii ani au demonstrat ca multe probleme de sanatate, probleme comportamentale si tulburari privind abuzul de substanta sunt rezultatul conexiunilor nervoase inadaptate. Aceste conexiuni, care sunt in mod particular vulnerabile in primele stadii de viata pot fi perturbate si afectate de stresul toxic trait in timpul experientelor infantile traumatizante.

Traumele copilariei si stilurile de viata adulte nesanatoase / comportamentele de risc

Asocierea dintre experientele infantile traumatizante si stilurile de viata adulte nesanatoase a fost foarte bine documentata. Adolescentii cu un istoric de multiple traume sunt mai predispusi sa dezvolte comportamente de risc. Adoptarea stilurilor de viata nesanatoase ca mecanisme de coping pentru depasirea stresului ar putea explica de ce scorurile ACE mai inalte sunt asociate cu:

  • consumul de alcool
  • consumul de tutun
  • abuzul ilicit de droguri
  • risc de joc patologic crescut
  • obezitate
  • promiscuitate.

Adolescentii si adultii care manifesta rate mai inalte de comportamente de risc sunt mai predispusi catre:

  • esec scolar
  • dificultati de a mentine retele sociale suportive
  • aderarea la benzi de cartier cu caracter deviant
  • crime violente, incarcerare
  • somaj
  • lipsa casei
  • a deveni parinti singuri, cu abilitati de parentaj reduse

Concluzii

Ultimele cercetari din neurostiinta, biologie moleculara si genomica au condus spre 3 concluzii:

1. experientele infantile devin impregnate in corpul nostru

2. experientele traumatizante infantile pot produce perturbari fiziologice sau amintiri biologice care submineaza dezvoltarea sistemelor corporale de raspuns la stres, afecteaza dezvoltarea creierului, sistemul cardiovascular, sistemul imunitar, si controlul reglarii metabolice

3. aceste perturbari fiziologice pot persista la maturitate, ducand la afectari ale starii de sanatate fizica si mintala pentru tot restul vietii. In lumina acestor cercetari, multe din bolile de la maturitate sunt de fapt tulburari developmentale care apar devreme in viata.

Scorul ACE

Scorul ACE reprezinta suma totala a experientelor infantile traumatizante raportate de catre o persoana. (ACE = Adverse Childhood Experiences = experiente infantile traumatizante)

Scorul ACE este utilizat pentru a evalua stresul infantil cumulativ la care a fost supusa o persoana. Studiile au demonstrat o relatie graduala de tip “doza-raspuns” intre experientele infantile traumatizante si consecintele negative privind starea de sanatate si bunastare generala a individului pe parcursul vietii. Cu cat nivelul de stres acumulat este mai mare, cu atat consecintele negative privind starea de saatate a individului sunt mai intense.

Pentru a-ti calcula scorul ACE si pentru a afla masura in care experientele trecute iti afecteaza starea generala de sanatate, intra AICI.

Mai jos, iti prezentam un clip din seria TEDTalks, sustinut de dr Nadine Burke Harris, pe tema studiului ACE si a consecintelor devastatoare in plan fizic si psihic a traumelor infantile.

Alte studii

Wolff, Kevin T., Michael T. Baglivio, and Alex R. Piquero (forthcoming 2016). The Relationship Between Adverse Childhood Experiences and Recidivism in a Sample of Juvenile Offenders in Community-Based Treatment. International Journal of Offender Therapy and Comparative Criminology, published online before print, November 12, 2015.

Craig, Jessica M., Michael T. Baglivio, Kevin T. Wolff, Alex R. Piquero and Nathan Epps (forthcoming 2016). Do Social Bonds Buffer the Impact of Adverse Childhood Experiences on Reoffending? Youth Violence and Juvenile Justice, published online before print, February 14, 2016.

Wolff, Kevin T. and Michael T. Baglivio (forthcoming 2016). Adverse Childhood Experiences, Negative Emotionality, and Pathways to Juvenile Recidivism. Crime & Delinquency, published online before print, January, 29, 2016.

Michael T. Baglivio, Michael T., Kevin T. Wolff, Alex R. Piquero, and Nathan Epps (2015). The Relationship between Adverse Childhood Experiences (ACE) and Juvenile Offending Trajectories in a Juvenile Offender Sample. Journal of Criminal Justice, 43(3): 229–241.

Baglivio, Michael T., Kevin T. Wolff, Nathan Epps, and Randy Nelson (forthcoming 2016). Predicting Adverse Childhood Experiences: The Importance of Neighborhood Context in Youth Trauma Among Delinquent Youth. Crime & Delinquency, published online before print, February 9, 2015.

Articolul Traumele copilariei – Impactul asupra vietii adulte – Scorul ACE apare prima dată în Psihoterapeut Bacau.

]]>
Pastila psihologica numarul 10 http://www.psihoterapeut-bacau.ro/pastila-psihologica-10/ http://www.psihoterapeut-bacau.ro/pastila-psihologica-10/#respond Tue, 24 Apr 2018 12:30:17 +0000 http://www.psihoterapeut-bacau.ro/?p=2554  

 
PASTILA PSIHOLOGICA
“Daca obosesti, invata sa te odihnesti, nu sa abandonezi.”

Vezi intreaga colectie “Pastila psihologica” pe Pinterest sau Google Plus.
 
Cabinet Individual de Psihologie Mihoc Maria Estela – Bacau
Servicii de Psihologie clinica si Psihoterapie adulti – vezi lista servicii aici
Planuri tarifare: 50 – 100 ron / sedinta – vezi planuri tarifare aici
Program cabinet: luni – vineri – 10 – 18, sambata 9 – 13
Programari telefonice sau prin SMS – 0749.982047

Articolul Pastila psihologica numarul 10 apare prima dată în Psihoterapeut Bacau.

]]>
 

pastila psihologica - Cabinet Individual de Psihologie Mihoc Maria Estela

 

PASTILA PSIHOLOGICA

“Daca obosesti, invata sa te odihnesti, nu sa abandonezi.”

Vezi intreaga colectie “Pastila psihologica” pe Pinterest sau Google Plus.

 

Cabinet Individual de Psihologie Mihoc Maria Estela – Bacau

Servicii de Psihologie clinica si Psihoterapie adulti – vezi lista servicii aici

Planuri tarifare: 50 – 100 ron / sedinta – vezi planuri tarifare aici

Program cabinet: luni – vineri – 10 – 18, sambata 9 – 13

Programari telefonice sau prin SMS – 0749.982047

Programari prin formular online – vezi formular aici

Intrebari frecvente si raspunsuri: vezi aici

Teste psihologice online: vezi teste aici

GANDURI BUNE!

Articolul Pastila psihologica numarul 10 apare prima dată în Psihoterapeut Bacau.

]]>
http://www.psihoterapeut-bacau.ro/pastila-psihologica-10/feed/ 0
Bancuri cu psihologi si psihiatri http://www.psihoterapeut-bacau.ro/bancuri-cu-psihologi-si-psihiatri/ http://www.psihoterapeut-bacau.ro/bancuri-cu-psihologi-si-psihiatri/#respond Mon, 23 Apr 2018 17:37:42 +0000 http://www.psihoterapeut-bacau.ro/?p=2544  
O colectie de bancuri cu psihologi si psihiatri

 
Bancuri cu psihologi
– Domnule psiholog, nu ma pot concentra deloc; dupa un minut sau doua uit totul.
– De cand se intampla asta?
– De cand se intampla ce?
Un tanar isi face o programare la un cabinet psihologic.
– Psihologul: – Ce anume te deranjeaza, care este problema?
– Se pare ca nu-mi pot face prieteni. Ma poti ajuta tu, mai cheliosule?
Un ins merge la psiholog ...

Articolul Bancuri cu psihologi si psihiatri apare prima dată în Psihoterapeut Bacau.

]]>
 

O colectie de bancuri cu psihologi si psihiatri

bancuri cu psihologi si psihiatri

 

Bancuri cu psihologi

– Domnule psiholog, nu ma pot concentra deloc; dupa un minut sau doua uit totul.
– De cand se intampla asta?
– De cand se intampla ce?

Un tanar isi face o programare la un cabinet psihologic.
– Psihologul: – Ce anume te deranjeaza, care este problema?
– Se pare ca nu-mi pot face prieteni. Ma poti ajuta tu, mai cheliosule?

Un ins merge la psiholog si spune: – Cred ca am o problema, nu pot sa ma gandesc la altceva decat la sex.
Psihologul il testeaza aratandu-i o plansa cu pete de cerneala: – Ce vezi in poza asta? il intreaba.
Omul intoarce foaia in mai multe pozitii si zice: – Un barbat si o femeie, facand sex.
Psihologul ii arata o alta plansa cu o alta pata de cerneala: – Si aici ce vezi?
Omul se uita atent si zice: – Un barbat si o femeie, facand sex.
Psihologul ii arata o a treia plansa si ii pune aceeasi intrebare, la care pacientul raspunde tot cu “- Un barbat si o femeie facand sex.”
Psihologul trage concluzia: – Se pare ca sunteti obsedat de sex.
Pacientul enervat raspunde: – Eu? Tu esti cel care mi-ai aratat numai obscenitati!!!

Pacientul catre psiholog: – Medicul de familie a insistat sa trec pe la dvs.Dumnezeu stie de ce, caci eu am o casnicie fericita, o slujba sigura, multi prieteni, n-am griji …
Psihologul, luandu-si carnetul de notite: – Hmmm… Si de cand ai senzatia aceasta?

– Cum identifici un psiholog intr-un lift aglomerat?
– Cand intra o femeie trasnet in lift, el e singurul care ii observa pe barbati.

La un interviu pentru angajare:
– Vad ca ati fost angajat ce receptioner in cabinetul unui psiholog. De ce nu ati ramas acolo?
– Nu aveam de ales. Orice faceam, domnul psiholog imi punea cate un diagnostic.
– Cum asa?
– Daca intarziam imi spunea ca sunt ostil, daca ajungeam mai devreme, ca sunt anxios, iar daca ajungeam exact la timp, imi spunea ca sunt obsesiv.

Doi psihologi serveau masa in pauza unei conferinte.
Unul il intreaba pe celalalt: – Care a fost cel mai greu caz al tau?
– Un pacient care traia intr-o lume imaginara.
– Da???
– Da! Credea ca are un unchi american care urmeaza sa moara si ii va lasa o avere fabuloasa. Nu mai facea nimic altceva decat sa astepte o scrisoare de la un avocat, prin care sa fie instiintat de acest lucru. Opt ani m-am chinuit cu el, dar pana la urma l-am vindecat!
– Wow! Si apoi ce evolutie a avut?
– Foarte buna! Mai ales de cand a primit si acea scrisoare blestemata.

Un ins, la psihanalist: – Doctore, cred ca sunt un caine!
– Ok, intinde-te pe canapea, sa lucram.
– Nu am voie pe canapea!!

– Psihologul mi-a recomandat o metoda foarte buna pentru a adormi, atunci cand am insomnii.
– Da?! Ce anume faci?
– Numar pana la 3 si apoi adorm instantaneu.
– Incredibil! si functioneaza mereu?
– Nu intotdeauna. Ieri am numarat pana la 4 dimineata.

O persoana cu balbism vine la psiholog.
Psihologul: – Va balbaiti tot timpul asa?
Pacientul: – Nu, doar cand vorbesc!

Un ins abordeaza un psihoterapeut: – Am obosit! In fiecare seara cand ma culc am senzatia ca e cineva sub pat. Cobor, verific, nu e nimeni, dau sa ma culc la loc, dar cand urc in pat am iar senzatia ca e cineva sub pat. Iar cobor, iar verific si tot asa cateva ceasuri. Ma poti ajuta?
Psihoterapeutul: – Da, dar o sa dureze 1 an de intalniri saptamanale.
Pacientul: – Ok, o sa ma mai gandesc.
Peste cateva luni, psihoterapeutul il intalneste pe acelasi ins: – Nu ai mai venit sa lucram!
Pacientul: Aaa, nu, am rezolvat!
Psihoterapeutul: – Da?! Cum?
Pacientul: – Am taiat picioarele patului.

Psihologul, investigand daca pacientul are apetit normal, doarme bine si are chef de viata: – Pofta de mancare aveti?
Pacientul: – Uneori da, uneori nu…
Psihologul: – Si cand nu aveti pofta de mancare?
Pacientul: – Dupa ce mananc.

 

Cuvinte cheie: bancuri cu psihologi, bancuri cu psihiatri
Divertisment psihologic: tulburari psihice in imagini

Bancuri cu psihiatri

Usa cabinetului psihiatric se deschide si intra un barbat in patru labe, cu un cablu in gura.
Psihiatrul: – Vaaai! Dar cine a venit la noi? O pisicuta?!
Barbatul continua sa se tarasca in patru labe spre coltul cabinetului.
Doctorul il urmareste: – Vaaaai! Un catelus?!
Barbatul se deplaseaza in liniste pe langa perete pana inspre celalalt colt.
Doctorul insista: – Ah, cum de nu mi-am dat seama?? Un magarus?!
Barbatul scoate tacticos cablul din gura si spune: – Cu tot respectu’, dom’ doctor, ma lasati sa va trag cablul pentru net?

Pacientul: – Domnule doctor, ma simt ca un motan cu capul mare!
Psihiatrul: – De cand ati inceput sa simtiti asta?
Pacientul: – De cand eram un motanel mai mic.

Psihiatrul: – Povesteste-mi totul de la inceput, in ordine cronologica!
Pacientul: – Pai la inceput am creat Cerul si Pamantul. Si dupa aceea am inceput sa am probleme.

Un ins intra in cabinetul unui dentist: – Doctore, cred ca sunt o molie!!!
Dentistul: Cred ca ar trebui sa mergi alaturi, la cabinetul psihiatrului.
Pacientul: Da, dar aici era lumina.

Doi pacienti, intr-o camera a unui sanatoriu, primesc vizita unui psihiatru nou. Un pacient pretindea ca taie lemne intr-o padure, in timp ce celalalt statea agatat de tavan cu capul in jos.
Psihiatrul il intreaba pe “taietorul de lemne”: – Ce faci?
Pacientul: – Ce ti se pare ca fac?? Tai niste lemne.
Psihiatrul: – Dar colegul tau, agatat de tavan?
Pacientul: – Nu-l baga in seama, e nebun! Crede ca este bec.
Psihiatrul: – N-ar fi mai bine sa-l ajuti sa se dea jos?
Pacientul: – Esti nebun?!! Si apoi ce fac?! Tai lemnele pe intuneric????

In sala de asteptare a unui cabinet psihiatric asteapta mai multi pacienti.
Pacientul 1 (ingrijorat): – De ce esti aici?
Pacientul 2 (emfatic): – Sunt Napoleon si doctorul a insistat sa ma cunoasca.
Pacientul 1 (ingrijorat): – De unde stii ca esti Napoleon?
Pacientul 2 (infatuat): – Mi-a spus Dumnezeu!
Pacientul 3 (revoltat): – Nu ti-am spus nciodata asa ceva!!!

Pacientul, la medicul de familie: – Domnule doctor, de la o vreme vad zilnic multi crocodili roz!
Medicul: – Ati vazut si un psihiatru?
Pacientul: – Nu, doar crocodili roz!

Dialog intr-un cabinet de psihiatrie:
Psihiatrul: Grozav, tratamentul a dat roade! Ati facut un progres urias!
Pacientul: Asta numiti dvs. progres?? Acum 6 luni eram Napoleon, iar acum sunt un nimeni.

La un sanatoriu, pacientii isi faceau plimbarea de dupa micul dejun. Un ins tragea dupa el o sfoara.
Psihiatrul: – De ce tragi sfoara aia dupa tine?
Pacientul: – Pai, daca o imping, se indoaie!

In cabinetul unui psihiatru, un pacient alunga niste muste imaginare.
Psihiatrul: – De ce dati asa din maini?
Pacientul: – Alung mustele astea!
Psihiatrul: – Va inteleg, dar nu le mai dati spre mine!!

Un medic psihiatru, conduce pe holurile unui ospiciu un grup de studenti practicanti:
– Pe partea dreapta se afla un barbat care si-a pierdut mintile, deoarece femeia pe care o iubea nu a vrut sa se casatoreasca cu el si s-a maritat cu un altul. Pe partea stanga il vom vizita apoi pe cel cu care s-a casatorit.

Cuvinte cheie: bancuri cu psihologi, bancuri cu psihiatri
Divertisment psihologic: tulburari psihice in imagini

Articolul Bancuri cu psihologi si psihiatri apare prima dată în Psihoterapeut Bacau.

]]>
http://www.psihoterapeut-bacau.ro/bancuri-cu-psihologi-si-psihiatri/feed/ 0
Relatii toxice – 10 recomandari bibliografice http://www.psihoterapeut-bacau.ro/relatii-toxice-bibliografie/ http://www.psihoterapeut-bacau.ro/relatii-toxice-bibliografie/#respond Fri, 23 Mar 2018 20:36:20 +0000 http://www.psihoterapeut-bacau.ro/?p=2404  
O suita de 10 volume recomandate persoanelor implicate in relatii toxice.

Nu toate relatiile afective sunt potrivite pentru bunastarea ta emotionala. Exista si cazuri in care indivizi apartinand unor tipologii psihologice disfunctionale iti vor propune moduri de relationare toxice. Aceste moduri de relationare sunt obositoare, insuportabile si chiar distructive. In astfel de situatii existenta ta se poate transforma intr-o convietuire chinuitoare cu partenerul.
Suspectezi ca te afli intr-o relatie abuziva?
Iti imparti viata cu un dusman cotidian care ...

Articolul Relatii toxice – 10 recomandari bibliografice apare prima dată în Psihoterapeut Bacau.

]]>
 

O suita de 10 volume recomandate persoanelor implicate in relatii toxice.

Relatii toxice de cuplu

Nu toate relatiile afective sunt potrivite pentru bunastarea ta emotionala. Exista si cazuri in care indivizi apartinand unor tipologii psihologice disfunctionale iti vor propune moduri de relationare toxice. Aceste moduri de relationare sunt obositoare, insuportabile si chiar distructive. In astfel de situatii existenta ta se poate transforma intr-o convietuire chinuitoare cu partenerul.

Suspectezi ca te afli intr-o relatie abuziva?

Iti imparti viata cu un dusman cotidian care te submineaza din punct de vedere psihic si fizic? Iata cateva semne care iti pot sugera ca ar trebui sa verifici daca nu cumva esti prins in tiparul unei relatii toxice:

Este egocentric. (Doar nevoile sale conteaza, doar gandurile si emotiile sale sunt valide.)

Are asteptari exagerate de la tine, ca si cum ai fi parintele si nu partenerul sau.

Blocheaza comunicarea. (Ironizeaza ideile tale, devine indisponibil cand ai aspecte importante de comunicat / reglat.)

Te determina sa te inchizi in tine, sa nu te mai exprimi, pentru a evita iesirile exagerate pe care le pune in act (tipete, manifestari de furie, violenta).

Te minte sau te implica in diferite minciuni pe care le spune altora.

Te manipuleaza (te santajeaza emotional, distorsioneaza informatiile), te exploateaza.

Nu iti respecta limitele. (Iti invadeaza viata, te controleaza, nu tine cont de refuzurile tale.)

Nu face compromisuri in ce te priveste. (Nu tine cont de rugamintile tale, nu ia in calcul recomandarile, opiniile, punctele tale de vedere.)

Face remarci si glume deplasate, acuzandu-te ca “sensibilitatea ta bolnavicioasa” te determina sa reactionezi “inadecvat” la acestea.

Adopta o atitudine de superioritate, iti minimizeaza valoarea. (Iti evidentiaza in mod repetat greselile si defectele, ignorand sau minimizand calitatile tale. Face frecvent comparatii defavorabile intre tine si alte persoane.)

Iti descurajeaza tentativele de implicare in activitati care iti pot favoriza dezvoltarea personala si cresterea autonomiei.

Incearca sa te distanteze de persoanele care iti pot asigura sustinere (familie, prieteni).

Pentru a verifica daca relatia ta de cuplu contine elemente de abuz, poti parcurge urmatorul chestionar online.

Fereste-te de relatii toxice ! Informeaza-te!

In cazul in care ai identificat elemente de abuz si alte aspecte toxice in relatia ta de cuplu, lectura urmatoarelor volume iti poate fi utila. Scopul lor este sa te ajute sa identifici si sa dai atentia cuvenita semnalelor de alarma ale unei relatii toxice. Marea majoritate a volumelor prezentate sunt semnate de psihologi clinicieni sau psihoterapeuti cu o vasta experienta in acest domeniu.

Articolul Relatii toxice – 10 recomandari bibliografice apare prima dată în Psihoterapeut Bacau.

]]>
http://www.psihoterapeut-bacau.ro/relatii-toxice-bibliografie/feed/ 0
Parinti toxici – Cum afli daca ai fost abuzat? http://www.psihoterapeut-bacau.ro/parinti-toxici-carte/ http://www.psihoterapeut-bacau.ro/parinti-toxici-carte/#respond Sun, 18 Feb 2018 14:41:56 +0000 http://www.psihoterapeut-bacau.ro/?p=2272  
A avea parinti toxici este una din marile nesanse ale unei persoane. Stim acum, conform deja celebrului studiu ACE, ca experientele toxice din copilarie afecteaza intr-un mod covarsitor viata viitorului adult, atat in plan fizic cat si psihologic. Stima de sine redusa, alegeri de viata gresite, tulburari psihice si fizice, toate acestea pot reprezenta consecinte ale expunerii precoce la experiente toxice.

PARINTI TOXICI
Cine sunt acesti parinti toxici? Sunt acei parinti incapabili de a furniza copiilor lor experientele ...

Articolul Parinti toxici – Cum afli daca ai fost abuzat? apare prima dată în Psihoterapeut Bacau.

]]>
 

A avea parinti toxici este una din marile nesanse ale unei persoane. Stim acum, conform deja celebrului studiu ACE, ca experientele toxice din copilarie afecteaza intr-un mod covarsitor viata viitorului adult, atat in plan fizic cat si psihologic. Stima de sine redusa, alegeri de viata gresite, tulburari psihice si fizice, toate acestea pot reprezenta consecinte ale expunerii precoce la experiente toxice.

parinti toxici

PARINTI TOXICI

Cine sunt acesti parinti toxici? Sunt acei parinti incapabili de a furniza copiilor lor experientele necesare unei dezvoltari armonioase fizice si psihice. Sunt acei parinti inadecvati: dominatori, controlatori, manipulatori, critici, invazivi, abuzatori, hiperprotectivi, indisponibili, iresponsabili, etc.

 

 

AI FOST ABUZAT?

Trece rapid in revista semnele care pot indica prezenta abuzului in copilarie. Raspunde la intrebarile de mai jos:

  • Parintii tai au fost indisponibili pentru tine?
  • A trebuit sa inversezi rolurile, astfel incat sa ai tu grija de ei?
  • Ti-a fost adesea frica de ei, intrucat te agresau verbal sau fizic?
  • Aveai dificultati de a te exprima in fata parintilor tai?
  • Ai trait alaturi de parintii tai experiente pe care nu le-ai putut impartasi nimanui?
  • Adult fiind, parintii tai continua sa te trateze ca pe un copil?
  • Eviti sa fii in dezacord cu parintii tai si iei deciziile privind viata ta doar in functie de aprobarea lor?
  • Te simti manipulat financiar sau emotional de catre parintii tai?
  • Ai reactii fizice sau emotionale intense atunci cand iti petreci timpul alaturi de parintii tai?
  • Te afli intr-o relatie de cuplu abuziva, ai dificultati in a intra intr-o relatie, de frica sa nu fii tradat, ranit, abandonat?
  • Te simti confuz, nestiind cine esti, ce simti si ce vrei de la viata?
  • Esti perfectionist si te temi ca nu vei fi acceptat asa cum esti?
  • Ti-e greu sa te relaxezi sau sa te distrezi?

Daca ai raspuns afirmativ la mai multe din aceste intrebari, lectura volumului “Parintii toxici”, prezentat mai jos, iti este recomandata.

 

 

PREZENTARE DE CARTE

“Parintii toxici”

 

Parinti toxici - prezentare carte

 

CUPRINS

Introducere

Partea I

Parinti toxici

  • Capitolul1: Parintii divini: mitul parintilor perfecti
  • Capitolul 2: Parintii inadecvati – “Faptul ca nu ai vrut sa ma ranesti, nu inseamna ca nu m-a durut”
  • Capitolul 3: Controlorii – “De ce nu ma lasa sa imi traiesc propria viata?”
  • Capitolul 4: Alcoolicii – “Nimeni in aceasta familie nu este alcoolic”
  • Capitolul 5: Abuzatorii verbali – “Vanataile nu se vad, dar exista in interior”
  • Capitolul 6: Abuzatorii fizici – “Uneori, vanataile se vad inclusiv in exterior”
  • Capitolul 7: Abuzatorii sexuali – “Tradarea suprema”
  • Capitolul 8: Sistemul familial – “De ce se comporta parintii in acest fel?”

Partea a II-a

Preia din nou controlul asupra vietii tale

  • Capitolul 9: Nu trebuie sa ierti
  • Capitolul 10: “Acum sunt adult. De ce nu ma simt insa astfel?”
  • Capitolul 11: Inceputul adutodefinirii de sine
  • Capitolul 12: Cine este de fapt responsabil?
  • Capitolul 13: Confruntarea: Calea catre independenta
  • Capitolul 14: Vindecarea ranilor incestului
  • Capitolul 15: Ruperea cercului vicios

Epilog – Renuntarea la lupta

 

Extras 1 – Parinti toxici

“Povestea lui Gordon nu este deloc neobisnuita. In cei 18 ani de practica psihoterapeutica privata si in cadrul spitalului la care am lucrat, am cunoscut mii de pacienti. Marea majoritate aveau simtul increderii profund afectat din cauza unui parinte care i-a batut in mod regulat, i-a criticat, a facut “glume” pe seama prostiei sau a urateniei lor, spunandu-le ca nu erau doriti de familie, i-a umplut de vinovatie, i-a abuzat sexual, i-a fortat sa isi asume prea multe responsabilitati sau i-a protejat excesiv, sufocandu-i. La fel ca Gordon, foarte putini dintre acesti oameni au facut vreo conexiune intre problemele lor curente si abuzurile din copilarie. Acesta este numitorul comun al acestor situatii: orbirea emotionala. Oamenilor le este aproape imposibil sa vada cat de mare a fost impactul relatiei cu parintii asupra vietii lor.”

“Parintii nostri planteaza in noi seminte mentale si emotionale, care cresc odata cu noi. In unele familii, aceste seminte dau roade precum iubirea, respectul si independenta, dar in multe altele, ele se dovedesc a fi seminte ale fricii, obligatiei si vinovatiei.

Daca faci parte din al doilea grup, aceasta carte iti este destinata. Dupa ce ai crescut si ai devenit adult, aceste seminte s-au transformat in niste buruieni invizibile care ti-au napadit viata in maniere pe care nu ti le-ai fi imaginat niciodata. Este posibil ca ele sa iti fi afectat relatiile, cariera sau familia, dar mai presus de toate, increderea in sine si pretuirea de sine.

Scopul pe care mi-l propun eu in aceasta carte este sa te ajut sa descoperi si sa smulgi din radacina aceste buruieni.”

Extras 2 – Parinti toxici

“Toti parintii dau gres cand si cand. Personal, am facut greseli teribile legate de copiii mei, care ne-au cauzat mie si lor o durere considerabila. Niciun parinte din lume nu poate fi disponibil in plan emotional pentru copiii sai in permanenta. Cand si cand, toti parintii incearca sa isi controleze copiii. Mai mult decat atat, marea majoritate a parintilor isi mai lovesc uneori copiii, chiar daca nu foarte des. Ii fac oare aceste greseli sa fie parinti cruzi sau inadecvati?

Nici vorba! Parintii sunt si ei oameni, avand propriile lor probleme, si nu putine. Cat despre copii, marea majoritate pot face fata fara probleme unor izbucniri ocazionale de manie, atat timp cat au parte de foarte multa iubire si intelegere in rest.

Exista insa numerosi parinti ale caror tipare comportamentale negative sunt consistente si dominante in viata copiilor lor. Acestia sunt parintii care fac cel mai mult rau.

Am cautat o sintagma care sa descrie cel mai bine aceasta influenta negativa a parintilor asupra copiilor lor, iar cuvantul care mi-a trecut cel mai insistent prin minte a fost toxic. La fel ca o substanta chimica toxica, suferintele emotionale generate de acesti parinti le influenteaza decisiv viata copiilor lor. Pe masura ce acestia din urma cresc, durerea lor se amplifica, nu scade. Ce alt cuvant mai bun decat toxic am putea gasi pentru parintii care isi traumatizeaza, isi abuzeaza si isi denigreaza incontinuu copiii, de multe ori chiar dupa ce acestia au crescut?

De buna seama, exista si exceptii de la aspectul “repetitiv” sau “permanent” al acestor abuzuri. Un abuz sexual sau fizic poate fi atat de traumatic incat o singura intamplare de acest fel poate fi suficienta pentru a cauza rani emotionale colosale si de lunga durata.

Din pacate, marea majoriate a oamenilor continua sa isi creasca copiii dupa ureche, asa cum au invatat ei insisi de la proprii lor parinti. Multe din tehnicile de crestere si educare a copiilor confirmate de timp si transmise din generatie in generatie sunt pur si simplu sfaturi nocive deghizate in intelepciune (iti mai amintesti de “bataia este rupta din rai”?).”

Extras 3 – Parinti toxici

“Controlul nu este neaparat un cuvant murdar. Atunci cand o mama ii impune fiului ei de doi ani sa stea in casa in loc sa se joace in strada, cu greu o putem numai o controloare. Ea este mai degraba o mama prudenta,  care exercita asupra copilului ei un control realist, motivat de faptul ca acesta chiar are nevoie de protectia si de calauzirea ei.

Controlul corect aplicat devine insa excesiv atunci cand mama ii impune copilului ei acelasi lucru zece ani mai tarziu, mult timp dupa ce acesta a invatat sa traverseze singur strada.

Copiii care nu sunt incurajati sa actioneze, sa incerce lucruri noi, sa exploreze, sa conduca si sa isi asume riscuri (cu pretul esecurilor) ajung deseori sa se simta inadecvati si neajutorati. Controlati excesiv de parintii lor anxiosi si speriati de bombe, acesti copii devin ei insisi adulti adulti anxiosi si speriati de bombe, fapt care le ingreuneaza procesul maturizarii. Atunci cand trec prin adolescenta, iar apoi prin primii ani ca adulti, ei nu reusesc de multe ori sa se elibereze de nevoia compulsiva de a fi controlati si calauziti in continuare de parintii lor. In consecinta, parintii continua sa le invadeze spatiul personal, sa ii manipuleze si adeseori sa le domine complet viata.

Teama de a nu fi necesari ii motiveaza pe multi parinti inclinati catre control sa perpetueze la infinit sentimentul de neputinta si neajutorare al copiilor lor. Acesti parinti au o teama nesanatoasa de “sindromul cuibului gol” – un sentiment inevitabil de pierdere pe care il experimenteaza toti parintii atunci cand copiii lor pleaca in sfarsit de acasa. O mare parte din identitatea unui parinte inclinat catre control este legata direct de rolul sau parental. De aceea, el se simte tradat sau abandonat atunci cand copilul sau devine independent.

Lucrurile devin si mai confuze din cauza faptului ca aceasta dominare este adeseori deghizata sub masca grijilor. Fraze de gen “este pentru binele tau”, “fac asta numai pentru tine” sau “numai pentru ca te iubesc atat de mult” se traduc de fapt prin acelasi lucru: “fac asta numai pentru ca ma tem sa nu te pierd; de aceea, prefer sa stiu ca te simti mizerabil, dar sa ramai aproape de mine.”

Extras 4 – Parinti toxici

“Copiii parintilor toxici au o nevoie atat de mare de aprobarea parinteasca incat aceasta ii impiedica sa traiasca viata pe care si-o doresc. Ce-i drept, marea majoritate a adultilor experimenteaza cel putin o fuziune partiala cu parintii lor. Daca ii intrebi: “Esti capabil sa gandesti, sa actionezi si sa simti fara a tine cont de sperantele sau de asteptarile parintilor tai?”, foarte putini ti-ar raspunde printr-un “da” categoric. De altfel, intr-o familie sanatoasa, o anumita doza de fuziune intre membrii ei este chiar benefica, intrucat contribuie la crearea unui sentiment de apartenenta si de comuniune familiala. Pe de alta parte, aceasta influenta poate merge prea departe, chiar si in familiile cele mai sanatoase. Cat despre cele toxice, ea depaseste orice limite.

Unii oameni se simt stanjeniti sau plini de resentimente atunci cand le sugerez ca identificarea lor cu parintii contravine intereselor lor personale. Foarte putini oameni sunt suficient de evoluati pentru a prelua controlul complet asupra vietii lor, fara a simti vreodata nevoia aprobarii parentale. Cei mai multi dintre oameni au plecat fizic de acasa, dar extrem de putini si-au parasit caminul inclusiv in plan emotional.

In esenta, exista doua tipuri de fuziune familiala. Primul tip se refera la cedarea in fata parintilor pentru a le face acestora pe plac. Indiferent de nevoile si de dorintele lor personale, cele ale parintilor prevaleaza intotdeauna.

Al doilea tip presupune exact opusul. Realitatea este ca atunci cand tipi la ei, cand ii ameninti sau cand te simti complet instrainat de parintii tai, tu traiesti o fuziune la fel de mare cu acestia. In cazul de fata, oricat de contradictoriu ar parea, parintii tai continua sa iti controleze masiv sentimentele si comportamentul. Atat timp cat continui sa reactionezi atat de intens in fata lor, tu le acorzi puterea de a te irita, fapt care le permite sa te controleze.”

 

Volumul “Parintii toxici” reprezinta un instrument util persoanelor care au suportat in copilarie experiente abuzive din partea parintilor. Este unul dintre putinele volume traduse in limba romana pe aceasta tema.

Titlu: Parinti toxici

Autori: Susan Forward, Craig Buck

Editura: Adevar divin

Numar pagini: 296

Data publicarii: 2017

Accesibilitate: public larg

Recomandare: lectura utila persoanelor care au crescut in medii toxice

 

 

Articolul Parinti toxici – Cum afli daca ai fost abuzat? apare prima dată în Psihoterapeut Bacau.

]]>
http://www.psihoterapeut-bacau.ro/parinti-toxici-carte/feed/ 0